Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
02:40 20 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mafia arheologilor

ro

23 Aug, 2007 00:00 6718 Marime text
1187813097.jpg

Firma Deprom taie si spanzura in ceea ce priveste certificatele de descarcare de sarcini arheologice

Patrimoniul arheologic a ajuns la Constanta o afacere. Nu se poate spune ca autoritatile locale speculeaza vestigiile vechiului Tomis pentru a atrage turistii si a incasa taxe. In peninsula, de exemplu, oriunde ai sapa, dai peste vestigii mai mult sau mai putin importante din punct de vedere istoric si arheologic. Putem spune ca actualele monumente deja scoase la iveala sunt tratate in dispret total de autoritatile judetene si comunitatea nu mai are nevoie de alte descoperiri, daca nici de cele existente nu se preocupa. Pentru situatia vestigiilor deja scoase la iveala si "protejate" Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, din componenta Consiliului Judetean, da vina pe lipsa fondurilor alocate de Consiliul Judetean si Ministerul Culturii. Pe fondul acesta, conservarea si punerea in valoare a vestigiilor vechiului Tomis a trecut in plan secund si Directia de Cultura a ajuns sa fie controlata de un grup de persoane care, folosindu-se de prerogativele pe care le au, au transformat institutia intr-o afacere. Ermetica din punct de vedere al accederii intr-o functie, Comisia de Cultura, parte componenta a directiei, este controlata de persoane care au stranse relatii intre ele. Fara sa gresim, am putea sa spunem chiar ca este vorba despre afaceri personale ale membrilor comisiei care nu au nici o legatura cu protejarea patrimoniului cultural. Avizele pe care comisia le da persoanelor care construiesc intr-o zona cu importanta arheologica constituie, de fapt, "marfa" pe care istoricii si arheologii o au de vanzare. Doua zone de interes istoric si arheologic Orasul Constanta este impartit in doua. Zona peninsulei este considerata "sit arheologic si urban", iar restul orasului este considerat doar "sit arheologic". Directia de Cultura are in responsabilitate mentinerea legalitatii pe linia protectiei arheologice. Oricine construieste in peninsula are nevoie de un aviz pe linie de arhitect si arheologie necesar obtinerii Autorizatiei de Construire, functie de amplasamentul pe care se construieste. Pentru obtinerea autorizatiei se cere un Memoriu tehnic, Certificat de Urbanism, Plan de incadrare in zona, Plan de situatie, Cadastru si Plan cu lucrarile propuse. Prin Certificatul de Urbanism se cere si avizul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DJCCPCN). Dupa ce documentatia a ajuns la directie, membrii comisiei pot lua una dintre urmatoarele decizii: favorabil fara conditii, favorabil cu supraveghere si favorabil cu cercetare. Prima este cea mai comoda pentru beneficiar. Acesta poate trece la construirea imobilului fara supravegherea arheologilor. Pe langa aceste trei, se mai pot impune conditii de arhitectura, in sensul ca noua constructie trebuie sa pastreze linia arhitectonica a zonei. Pentru zona peninsula, se impune clar luarea uneia dintre ultimele doua decizii. Dupa ce s-a luat decizia cu supraveghere sau cercetare, beneficiarul trebuie sa faca un contract ori cu Muzeul de Arheologie Constanta, ori cu o societate care sa fie specializata in lucrari de arheologie. In Constanta sunt doua dar numai una conteaza: Deprom SRL. Caracatita Oricare ar fi alegerea beneficiarului, el ajunge la acelasi grup de interese care controleaza gestionarea cercetarii la fata locului. Virgil Lungu este seful DJCCPCN. In principiu, nu si-a dorit aceasta functie, dar a primit-o. El mai are un var, Liviu Lungu, care este arheolog la muzeu. Un alt personaj care are o deosebita influenta este Traian Cliante, sef de sectie la Muzeul de Arheologie si arheolog la directie. Fiul lui, Laurentiu Cliante, este angajat ca arheolog la muzeu. Nora, Madalina, este inspector la directie si se ocupa de avize. Contabilul sef al Directiei de Cultura este un domn Coja. Asa ajungem la singura societate din Constanta abilitata sa faca lucrari de arheologie. Sotia contabilului sef Coja, Lucia, si fiica, Adriana, detin 70%, respectiv, 30% din Deprom SRL. Toti cei mai sus mentionati au legaturi si se servesc reciproc atunci cand este vorba despre eliberarea vreunui aviz. Revenind la avizele pentru persoane fizice, trebuie adaugat ca, dupa semnarea contractului cu Muzeul sau cu Deprom, un arheolog coordoneaza sapaturile si face cercetarea. In situatia in care se descopera ziduri sau alte vestigii, comisia dispune masurile de continuarea cercetarilor si conservare. Beneficiarul are obligatia sa protejeze obiectivul cu valoare istorica si sa continue proiectul in asa fel incat sa nu afecteze situl descoperit pe proprietatea sa. Un exemplu de astfel de constructii sunt hotelurile President din Mangalia sau Ibis din Constanta. In functie de complexitatea lucrarilor, beneficiarul plateste costurile cercetarilor efectuate sub indrumarea arheologului. Numai specialistul si comisia dispun sistarea lucrarilor. Acestea se pot intinde pe perioade nedeterminate. In functie de cat de bine "colaboreaza" beneficiarul cu cei de la Deprom, perioada lucrarilor e mai lunga sau mai scurta. Au fost situatii in care certificatul de descarcare de sarcini arheologice s-a obtinut imediat, insa au fost situatii in care lucrurile au fost taraganate. Pentru ca in peninsula au terenuri numai persoane cu "nume grele", in urmatorii ani va fi vai si amar de vestigiile arheologice din zona.

Scris de: {autor}DEI{/autor}

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • vintila george 26 Mar, 2009 13:32 cate situri arheologice a restaurat deprom? si numai deprom, cu cati bani? de unde bani? cum au fost obtinuti?