Cine conduce Arhiepiscopia?

Cotidianul ZIUA de Constanta prezinta, in premiera, componenta conducerii Bisericii dobrogene

Potrivit Legiuirilor Bisericii Ortodoxe Romane si Regulamentului pentru functionarea organelor deliberative, conducerea Arhiepiscopiei Tomisului se face de catre Consiliul Eparhial. Din acest organism fac parte atat clerici, cat si mireni. In Arhiepiscopia Tomisului, Consiliul este alcatuit din 20 de membri, dintre care 11de drept si noua alesi, 14 dintre ei fiind oameni ai bisericii, iar ceilalti sase, de regula, oameni politici. In continuare, cotidianul nostru face publice numele celor care compun acest organism, astazi condus de pe functia de presedinte de Inalt Prea Sfintitul Teodosie, arhiepiscop al Tomisului: membri de drept - arhimandritii Tudor Andrei si Vlad Maxim, consilierii Radu Horiceanu, Aurelian Stefan, Ciprian Stoichin, Grigore Florin Rusu, Tanase Caraiane, Valeriu Roman, Nicolae Rusu si Chesarie Bertea. Ceilalti noua, alesi de data aceasta, sunt: preotii Iulica Pandele, Tanase Iftimie si Iulian Rotaru, si mirenii Virgil Breaban, Gheorghe Martin, Gheorghe Chilea, Victor Oancea, Mircea Basescu si Ion Ovidiu Brailoiu.

Ce fac consilierii arhiepiscopali

Potrivit Regulamentului pentru functionarea organelor deliberative, adunarea eparhiala este organul deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale si economice ale Eparhiei. Membrii Adunarii eparhiale se aleg pe termen de patru ani, de catre delegatii Consiliilor parohiale (pentru membrii mireni) si de catre preoti si diaconi (pentru membrii clerici), pe circumscriptii stabilite de Consiliul eparhial. Alegerile sunt ratificate de Adunarea eparhiala. Printre atributiile Adunarii eparhiale se numara sustinerea intereselor religioase si a drepturilor bisericii, conform legilor tarii; delegarea unui cleric si a doi mireni, ca reprezentanti eparhiali in Adunarea Nationala Bisericeasca; alegerea membrilor Consiliului eparhial; alegerea membrilor Consistoriului eparhial cu aprobarea Episcopului sau Arhiepiscopului; intocmirea bugetului Eparhiei si a institutiilor sale; infiintarea de tipografii bisericesti, ateliere de lumanari pentru utilizarea in cadrul cultului in bisericile Eparhiei, dar si de depozite pentru aprovizionarea bisericilor si credinciosilor cu cele necesare cultului ortodox. Tot in atributiile Adunarii eparhiale intra hotararile de acordare de burse si subventii si de ajutorare a bisericilor sarace. De asemenea, hotaraste asupra infiintarii, desfiintarii si delimitarii teritoriale a Protopopiatelor si parohiilor si ingrijeste de bunul mers al invatamantului pentru pregatirea personalului bisericesc din Eparhie. In conformitate cu art. 113 din Regulamentul pentru alegerea, functionarea si dizolvarea organelor deliberative si executive in parohiile, protopopiatele si eparhiile din Patriarhia Romana, Consiliul eparhial se compune din chiriarh, ca presedinte, vicarul eparhial, consilierii administrativi, ca membri permanenti numiti de chiriarh cu avizul Consiliului eparhial si din noua membri: trei clerici si sase mireni, alesi pe termen de patru ani in Adunarea eparhiala. Trebuie facuta precizarea ca membrii alesi in Adunarea eparhiala sunt onorifici.

Cine sunt consilierii?

Arhimandritul Vlad Maxim este vicarul administrativ al Arhiepiscopiei si, dupa cate se spune, mana dreapta a lui Teodosie. Tanase Caraiane este alaturi de vladica Mihai Jan, Eugen Tanasescu si Liviu Scurtulescu, actionari la Radio Dobrogea, care se spune ca ar fi postul de radio al Arhiepiscopiei. Consilierii mireni sunt Virgil Breaban, decanul Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii Ovidius, Gheorghe Martin, liderul Partidului Conservator Filiala Constanta, fost prefect PSD al judetului, Gheorghe Chilea, fost judecator, Mircea Basescu, fratele presedintelui Traian Basescu, om de afaceri, Ion Ovidiu Brailoiu, primarul PSD al orasului Eforie, iar Victor Oancea, seful Finantelor Publice Basarabi.

Virgil Breaban: "Nu facem politica in consiliu"

Decanul Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii Ovidius spune ca nu mai stie cu exactitate de cand face parte din consiliul eparhial. "Parca din 2002 sau 2003. Ceva de genul asta. Am participat la mai toate sedintele, cu mici exceptii. Ne intalnim cam o data pe trimestru. Discutam despre problemele bisericesti sau aspecte economice si sociale, ca doar nu vorbim despre politica", explica decanul. Breaban a recunoscut faptul ca nu stie cine l-a propus pentru locul din consiliu si ca, la un moment dat, a primit un telefon prin care a fost anuntat de hotarare. "M-a sunat cineva si mi-a spus de propunere. Am fost foarte onorat, insa nu stiu de la cine a pornit", recunoaste Virgil Breaban. Profesorul spune ca este arondat bisericii Sfantul Stefan din zona Garii, unde preotul Caraiane este paroh.

Ovidiu Brailoiu: "Se iau decizii, se dezbat viitoarele investitii"

Primarul din localitatea Eforie, Ovidiu Brailoiu, sustine ca a fost ales in urma cu un an de zile, in cadrul unei sedinte desfasurate la Mangalia. "La intrunire au participat mai multi parohi si enoriasi. Am ajutat foarte mult biserica si probabil ca, din acest considerent, am fost ales sa fac parte din Consiliul Eparhial", sustine edilul Brailoiu. El spune ca doar o singura data a lipsit de la sedintele inaltilor prelati. "In general, se discuta despre problemele organizatorice ale Arhiepiscopiei. Se iau decizii, se dezbat viitoarele investitii, sunt analizate subiecte de organizare etc", a mai spus Brailoiu, adaugand ca doar 40% din temele dezbatute apartin mirenilor, iar restul tine de lumea bisericii. Ovidiu Brailoiu apreciaza ca membrii Consiliului Eparhial au fost alesi in functie de contributiile aduse bisericii de-a lungul timpului.

Mircea Basescu: "Am fost ales, probabil, pentru ca fratele meu e presedinte"

Fratele presedintelui Romaniei, Mircea Basescu, a fost admis in Consiliul Eparhial in urma cu aproximativ un an. El a fost propus de parintele Zisu, de la Catedrala Marinarilor, din cartierul Kilometrul 5, si a fost cooptat prin vot secret. Cu toate ca sedintele Consiliului eparhial sunt lunare, Mircea Basescu a recunoscut ca, in general, participa. In cadrul acestor intruniri se discuta problemele financiare survenite, despre investitii, eventuale cazuri survenite in randul preotimii si modalitatile in care membrii consiliului pot ajuta biserica. "Nu fac donatii, dar nu ma dau in laturi sa ajut", a declarat Mircea Basescu. Se pare ca Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie a stiut sa se orienteze, incercand sa atraga de partea sa oameni apropiati sau reprezentanti ai Puterii. Mircea Basescu nu exclude posibilitatea ca admiterea sa in Consiliul Eparhial sa fi fost influentata de functia de sef al statului detinuta de fratele sau, Traian Basescu. Cu toate ca nu este membrul niciunui partid, el a confirmat ca, in consiliu, exista oameni care activeaza in diverse formatiuni politice, dar a refuzat sa nominalizeze pe cineva. "Ca sa faci parte din Consiliul Eparhial nu presupune sa fii excesiv de evlavios, ci sa vrei sa ajuti comunitatea din care faci parte", a mentionat Mircea Basescu.

Scris de: {autor}Emilian ANDREI{/autor}